Meniu
Cosul tau

Sirop afectiuni respiratorii: gripa, bronsita, astm bronsic, viroze Ambro Plant 500ml

LIVRARE GRATUITA
pentru comenzi mai mari de 290 Lei
Sirop afectiuni respiratorii: gripa, bronsita, astm bronsic, viroze Ambro Plant 500ml
Sirop afectiuni respiratorii: gripa, bronsita, astm bronsic, viroze Ambro Plant 500ml
36.00 lei
Fără TVA: 36.00 lei

Sirop pentru afectiuni respiratorii: gripa, bronsita, astm brosic, viroze

Descriere: pentru degajarea cailor respiratorii, efect bronho-dilatator si expectorant, in bronsite acute si cronice, laringite, traheite, astm bronsic, tuse convulsiva, pneumonii, gripa, insuficienta respiratorie.

Indicatii: amigdalita, faringita, faringo-amigdalita, tuse convulsiva,  bronsita acuta, bronsita cronica, bronsectazie, pneumonie, silicoza, tuberculoza pulmonara, gripa, insuficienta respiratorie, imunostimulent local.

Mod de utilizare: cate o lingura de sirop dimineata la pranz si seara, inainte de masa cu o ora. Este valabil si pentru copii.

Mod de prezentare
: flacon de 500 ml

Stiati ca: Patlagina este cunoscuta din timpuri stravechi pentru calitatile sale terapeutice, numita si limba oii, limba sarpelui, limba broastei sau mama ploii, in functie de zona geografica, creste spontan pe marginea drumurilor, pe langa garduri, in pasuni si luminisuri, pe campie, la deal si la munte. Nu este o planta pretentioasa si, daca ai nevoie de binefacerile ei, o gasesti si iarna, cu frunza tot verde, sub stratul gros de zapada. Pătlagina adună, linişteşte, îmblânzeşte cu iubirea ei şi calmul unui duhovnic ajutandu-ne să ne regăsim propria esenţă. Ne readuce mintea în inimă şi inima în minte inducând calm, claritate mentală, atenţie sporită, echilibru şi siguranţă interioară. Oblojeşte, cicatrizează şi interiorizează. În practica populară, frunzele mai erau folosite pentru umflături sau bube. Pe răni se punea zeama frunzelor strivite, iar pe umflături se puneau frunze de patlagină opărite. Ceaiul de frunze se mai folosea contra tusei măgăreşti sau răguşelii dar şi pentru limbrici . Contra tuberculozei se folosea decoctul din rădăcină şi frunze. Tot pentru această boală care făcea şi atunci ca şi acum victime numeroase, se fierbeau frunzele în lapte dulce, iar frunzele erau aplicate calde pe piept, tratamentul durând astfel şase săptămâni. Frunzele sub formă de cataplasme sau băi calde mai erau folosite în inflamaţiile de natură reumatismală.

Informatiile din acest site sunt publicate cu scop informativ si nu inlocuiesc sfaturile sau prescriptiile medicului. Inainte de achizitionarea sau/si administrarea oricarui supliment alimentar sau produs naturist consultati medicul. Va rugam sa cititi cu atentie prospectul. Nu trebuie sa folositi informatiile prezentate mai sus pentru a diagnostica sau trata probleme de sanatate (boli) sau pentru a inlocui medicamentele prescrise de medic.

Compozitie: podbal, plamanarica, patlagina, cimbrisor, ciubotica cucului, muguri de pin, radacina de tataneasa, vasc, radacina de iarba mare, galbenele, coada soricelului.

Podbalul (Tussilago farfara) creste prin locuri argiloase, calcaroase si umede, pe crestele rapoase si malurile abrupte ale raurilor, in locuri cu coroziuni recente, in localitatile care se invecineaza cu arcul carpatin. Frunzele de podbal au in compozitia lor vitamina C, inulina, carotenoide, acid tartric si malic, mucilagiu si multe altele. Infuziile si decoctul din frunze de podbal au efecte antiinflamatoare si emoliente datorita mucilagiului. Saponinele continute in planta ajuta la diluarea si evacuarea mai usoara a secretiei cailor respiratorii produsa de virusuri sau microbi. Ceaiul din frunze de podba se poate folosi la urmatoarele afectiuni: acnee, anorexie, astm bronhic, bronhidroza, bronsite cronice, dischinezii biliare, dispepsii, emfizem pulmonar, eruptii tegumentare, hiperhidroza, laringite, raguseala, rani, reumatism, seboree, silicoza, tulburari dispeptice, tuse, ulceratii.

Plamanarica (Pulmonaria officinalis) este o planta ierboasa de circa 30 de centimetri inaltime, numita si cuscrisor, mierea-ursului sau sudoare, este recomandata in afectiunile pulmonare. Planta creste la ses, in locurile umede si umbroase, in cranguri, dar si in zonele muntoase. Florile de plamanarica sunt colorate in rosu, imediat ce se deschid, ca pe masura ce se trec sa devina violet si, in final, albastre. Frunzele contin tanin, saponine, saruri de potasiu si magneziu, acid salicilic, mucilagii, caroten, vitamina C, saruri minerale bogate in magneziu. Datorita acestei compozitii chimice complexe, frunzele de plamanarica sunt extrem de utile in tratarea bolilor respiratorii, deoarece usureaza expectoratia, calmeaza tusea si vindeca raguseala, ulcer gastric și duodenal, în bolile reno-vezicale, în diaree, în ulcer gastric .

Patlagina este un remediu, folosit de mii de ani in medicina populara, pentru rani si bolile respiratorii (raceala, gripa, viroze, astm, bronsite). Cunoscuta din timpuri stravechi pentru calitatile sale terapeutice, patlagina, numita si limba oii, limba sarpelui, limba broastei sau mama ploii, minciuna, iarba-bubei in functie de zona geografica, creste spontan pe marginea drumurilor, pe langa garduri, in pasuni si luminisuri, pe campie, la deal si la munte.

Pinul (Pinus silvestris) este, ca si bradul, de altfel, un arbore rasinos. Pinul vegeteaza in zona alpina, deasupra padurilor de conifere, intre 1.500 m si 2.300 m, in paduri compacte sau rare. Se intalneste in tot lantul carpatic, mai rar in muntii Apuseni, unde coboara pana la 1.500 m altitudine. Pinul creste alaturi de brad si molid si i se mai spune cifar sau luciu si zetin. Pinis montana numit jneapan sau jep creste in golurile mon­tane.
In scopuri medicinale se folosesc mugurii. In timpul faraonilor egipteni foloseau pinul pentru efectul respirator; extractele din rasini sunt folosite pentru tratamentul afectiunilor reumatismale, guta, boli de piele; au actiune antiseptica, antigripala, cicatrizanta, fluidifica secretia bronsica, sedative ale tusei, fiind eficient in bronsite acute si cronice, laringite, traheite, in afectiuni ale cailor urinare (cistite, uretrite, pielite), la nivelul pielii exercita un efect revitalizant, revigorant, dezinfectant; in asociere cu coacaz negru, vita de vie, mur este eficient in reumatisme cronice degenerative, cu merisor, in osteoporoza, cu brad alb in consolidarea fracturilor ; impreuna cu muguri de agris si vita-de-vie, in artroza. In scop medicinal, de la pin se recolteaza si se folosesc mugurii, cu miros aromatic, placut, specific.

Tataneasa poarta denumirea latina de Symphytum officinale . Tataneasa are denumirea populara de sapunarita ea este una dintre cele mai cunoscute plante medicinale folosite in Europa.S-a stabilit faptul ca principiile active ale tatanesei favorizeaza cicatrizarea si regenerarea rapida a pielii si a mucoaselor, sudarea rapida a fracturilor, remisia tumorilor maligne si benigne. Alantoina, considerata actualmente cel mai important principiu activ al tatanesei, are efecte antiinflamatoare, antitumorale si favorizeaza regenerarea tesuturilor. Exista foarte multe preparate externe (mai ales unguente) pe baza de tataneasa, folosite pentru tratarea ranilor, tumorilor, nevralgiilor. Este un remediu naturist.

Coada șoricelului (Achillea millefolium) cu denumirea populara de bradasel, ciuresica, crestatea, cravalnic, garva, iarba-oilor, iarba-soriceilor, iarba-stranutatoare, prisnel, sorocina, are florile albe sau trandafirii care, pe temperature mari, raspandesc in aer un parfum placut, amarui. Florile trebuie culese pe soare puternic deoarece atunci continutul de uleiuri volatile atinge cota maxima si are forta lecuitoare cea mai mare.

Ciubotica cucului (Primula officinalis), are denumiri populare de: aglica, anghelina, calce, cinci foi, cizma cucului, urechita-ursului, tata-vacii, anghicel Ciubotica-cucului este una din primele plante care infloresc primavara si de care ar trebui sa profitam pentru proprietatile ei depurative, vitaminizante si diuretice. Planta este de asemenea un diuretic natural si sedativ, cu efect antispastic, sudorific, calmant, cicatrizant, hemostatic, fluidificator al secretiilor bronhice, emolient.

Iarba mare (Inula helenium) este o planta perena ce apartine familiei Asteraceae si este raspandita in Europa centrala si de sud. Este o planta rigida a carei tulpini poate ajunge la inaltimea de 1,5 metri.  Efecte: principala actiune a radacinii este principiul antibiotic, calmant al tusei si modificator al secretiilor bronhice, bacteriostatic, antiviral, antiinflamator, expectorant, excita vezica biliara, colagog, coleretic, antiseptic bronhic, diuretic, antihelmitic, sedativ usor, tonic, impiedeca caderea parului si ajuta la cresterea sa. Datorita actiunii ei diuretice, elimina toxinele din corp , influentand favorabil starile reumatice, manifestarile gutoase si eruptiile pielii urmate de mancarimi. Radacinile intra in componenta ceaiului antibronsitic.

Galbenelele sau Calendula officinalis este planta denumita de dermatologi drept "chirurgul cosmetic" si dusmanul de moarte ale celor mai elegante clinici de operatii estetice. Galbenelele sunt plante de gradina, foarte indragite, care cresc foarte usor. Inca din antichitate, aceasta planta a fost folosita pentru proprietatile sale de vindecare a pielii si a diferitelor boli, ele sunt un remediu naturist. În terapii medicinale, gălbenelele se utilizează sub formă de infuzie, pentru uz intern în ulcer și gastrite. Preparatele din gălbenele sunt utile în tulburările de ciclu menstrual, în afecțiunile hepatice și afecțiunile biliare. Principiile active din gălbenele se pretează pentru tratarea locală a plăgilor de diverse origini, a înțepăturilor de insecte, a degeraturilor și arsurilor, a infecțiilor localizate ale pielii, a plăgilor care se vindecă greu - plăgile atone -, în terapia acneei precum și pentru ameliorarea tenurilor uscate. Extractul din gălbenele este folosit în tratamentul pe cale naturală al giardiozei, este util ca adjuvant în tratamentul ulcerului gastric și ulcerului duodenal.

Recoltarea se face de cand s-au deschis primele 2-3 randuri de flori ligulate, incepand cu luna iunie si continuand pana in octombrie. Recoltarea se face pe timp insorit, de cum s-a ridicat roua si pana seara.


Feedback-ul tău

Notă: Codul HTML este citit ca şi text!
Rău Bun
Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul disponibil pe acest site, pentru a oferi funcționalităti specifice social media și pentru a analiza traficul. Citește politica de utilizare cookies